Povestea unei beri wild

La inceputul lunii Februarie, am brasat o bere Saison cu malturi de secara si spelt pe care urma sa o fermentam direct intr-un butoi nou de stejar cu un blend de drojdii, Brettanomyces, Saccharomyces si un amestec de bacterii Lactobacillus si Pediococcus, care se folosesc pentru a avea caracteristicile berilor lambice din Belgia.

Totul a decurs conform planului. Am comandat un butoi nou de stejar, de 500 de litri, am urmat instructiunile care ne spuneau ca trebuie sa il umplem cu apa, sa il golim si tot asa, timp de cateva zile pana cand se va „umfla”, am brasat berea, am transferat-o in butoi, am adaugat drojdia si de acolo a inceput distractia. In primele zile fermentatia a fost extrem de agresiva si desi am pus furtun de evacuare pentru co2, se pare ca nu a fost suficient pentru ca doagele au inceput sa se departeze cauzand scurgeri ale berii.

Oricat de mult ne place sa credem ca totul merge cum iti doresti, nu se intampla mereu scenariul ideal. La fel a fost si cu berea noastra. In zilele care au urmat, scurgerea s-a intensificat si deja aveam pierderi mari. Trebuia sa luam o decizie rapid si orice modalitate de oprire a scurgerii a fost in zadar, am incercat toate variantele posibile.

Nu am avut nici tancurile disponibile, fiind pline cu alte beri, asa ca trebuia sa ne gandim la o solutie. Singura varianta era sa transferam berea din butoi in tancul de imbuteliere, asta insemna sa compromitem tancul de imbuteliere cu drojdii salbatice. Dar asta a insemnat sa salvam berea ramasa, asa ca urmatoarea decizie a fost sa achizitionam un alt tanc de imbuteliere. Primul termen de livrare a fost de trei luni pentru un tanc, dar nu aveam cum sa asteptam atat pentru ca am avut alte beri de imbuteliat. Cu multe insistente si cu noroc, am gasit in stoc un tanc Spiedel de 1000 de litri, care ne-a fost livrat in doua saptamani.

Intre timp am mai brasat jumatate de batch pentru a umple tancul de inox, am mai adaugat drojdii proaspete si le lasam sa isi faca de cap pentru urmatoarele luni, ani. Inca nu am decis daca vom mai tansfera din nou berea in butoaie de lemn cand va fi aproape gata, dar vedem cum va evolua gustul.

Spre final va spunem si povestea numelui. Nora este pisica noastra, a fost gasita de un prieten drag cand avea doar doua saptamani, era un puiut mic, speriat si abandonat pe strada. Am luat-o la noi, am crescut-o si acum face parte din familie. Are o personalitate foarte puternica, Nora inseamna lumina in greaca, asa ca a venit natural sa facem o bere cu numele ei.

Perioada acesta capricioasa pare sa continue, stati acasa, safe si bucurati-va de timpul pe care il aveti. Shop-ul nostru este deschis, puteti comanda oricand berile noastre.

Cheers & keep it craft,

Ioana